- prin procură
- jur. by proxy.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
prin procură
Look at other dictionaries:
procură — PROCÚRĂ, procuri, s.f. Împuternicire legalizată prin care cineva poate acţiona în numele altcuiva; (concr.) act prin care se dă această împuternicire; mandat. – Din germ. Prokura. Trimis de oprocopiuc, 06.11.2008. Sursa: DEX 98 PROCÚRĂ s. v.… … Dicționar Român
procura — PROCURÁ, procúr, vb. I. tranz. 1. A face rost de ceva, a obţine ceva. 2. A produce, a provoca, a pricinui. – Din fr. procurer, lat. procurare. Trimis de oprocopiuc, 19.04.2004. Sursa: DEX 98 PROCURÁ vb. 1. v. cumpăra. 2. a achiziţiona, a… … Dicționar Român
da — DA1 adv. Cuvânt care se întrebuinţează pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmaţie, un consimţământ. ♢ loc. adv. Ba da, exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă. – Din bg., rus., scr. da. Trimis de ionel … Dicționar Român
furniza — FURNIZÁ, furnizez, vb. I. tranz. A procura mărfuri prin vânzare sau a pune la dispoziţie servicii, contra plată, în baza unei înţelegeri prealabile; a livra. ♦ A da, a oferi o informaţie, o ştire etc. – Din furnizor. cf. fr. f o u r n i r. Trimis … Dicționar Român
achiziţiona — ACHIZIŢIONÁ, achiziţionez, vb. I. tranz. A procura produse (agroalimentare) sau materiale. ♦ A procura obiecte rare. [pr.: ţi o ] – Achiziţie + suf. ona. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ACHIZIŢIONÁ vb. 1. v. cumpăra. 2. v … Dicționar Român
expedient — EXPEDIÉNT, expediente, s.n. Mijloc ingenios cu ajutorul căruia se poate face faţă unei situaţii grele; p. ext. mijloc improvizat, adesea ilicit, prin care se procură bani. [pr.: di ent] – Din fr. expédient. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
nutriţie — NUTRÍŢIE, nutriţii, s.f. Totalitatea proceselor fiziologice prin care organismele îşi procură hrana necesară creşterii şi dezvoltării, obţinerii energiei pentru desfăşurarea proceselor vitale, refacerii ţesuturilor etc.; p.ext. hrănire,… … Dicționar Român
achiziţie — ACHIZÍŢIE, achiziţii, s.f. 1. Formă de comerţ care constă în procurarea de produse (agroalimentare) sau de materiale (pe calea unor contracte speciale); achiziţionare. 2. Procurare de obiecte rare. ♢ expr. A face o achiziţie = a procura, în… … Dicționar Român
rost — ROST, rosturi, s.n. 1. Sens, înţeles, tâlc; scop, menire, justificare, motivare. ♦ Atribuţie, rol, misiune, sarcină. 2. Mod de a şi întocmi viaţa; stare, situaţie socială, materială, familială; p. ext. gospodărie. ♢ expr. A (nu) şti rostul cuiva … Dicționar Român
dobândi — DOBÂNDÍ, dobândesc, vb. IV. tranz. 1. A obţine ceva prin muncă, eforturi, perseverenţă; a câştiga, a realiza; a face rost de ceva, a găsi, a procura ceva. ♦ A primi, a căpăta. ♢ expr. A dobândi un copil = a i se naşte cuiva un copil. 2. (înv.) A… … Dicționar Român
mandat — MANDÁT, mandate, s.n. 1. Împuternicire (contractuală) de a reprezenta o persoană fizică sau juridică şi de a acţiona în numele ei; act prin care se dă această împuternicire; procură. ♢ Teritoriu sub mandat = (în trecut) teritoriu administrat de o … Dicționar Român
